Sunt Mariana și sunt cercetasă.
O spun cu bucurie și mândrie din 10 mai 2014. Din acea zi minunată, care mi-a schimbat semnificativ viața în bine.
Cercetășia pentru mine, e un mod de a trăi frumos, care în timp te face să devi frumos, frumos pe dinăuntru. Pot să spun că cercetășia m-a făcut mai responsabilă legat de timpul vieții mele, mi-a structurat existența, mi-a dat unul din cele mai frumoase sensuri în viață: deschiderea și dăruirea pentru ceilalți. Da, am învățat alături de copii să mă deschid, să mă bucur de viață, să zburd, să caut, să vreau, să cresc, să mă dărui vieții cu totul, așa cum copilul o face.
În noiembrie 2014 am devenit lider de lupișori. Am simțit frica în acel moment, dar și bucurie. “În spatele fiecărei frici e o comoară”, spune Robin Sharma, mare adevar. Alături de copii în fiecare activitate și tabără petrecută împreună, am învățat să redescopăr viața altfel, bucuria de a trăi, bucuria de a fi împreună.
Ce am simțit eu: multă bucurie de a fi acolo, multă pace, da am fost liniștită. Nu mi-aș fi dorit să fiu nicăieri în altă parte decât acolo, chiar mi-aș fi dorit ca timpul să înghețe un pic, în acele momente, când împreună eram în jurul focului de tabără cântând, râzând, privind cerul. Simțind căldura, căldura focului și căldura oamenilor, a copiilor, căldura sensului, al scopului vieții mele, căldura “casei”. Da, mă simt “acasă“. Am dăruit așa de puțin și am primit atât de mult.
Vă mulțumesc! Gata oricând!